Cum să scazi costurile intern (2)

În episodul anterior am vorbit despre optimizarea internă a costurilor variabile.

În acest episod vorbim despre cum să scazi costurile costurile financiare interne, legate de clienți și stocuri.

Clienți

Să începem cu clienții. Banii care sunt la clienți, sunt la clienți, nu la noi în cont. În cazul în care clientul nu plătește și avem nevoie de bani ca să facem plăți, putem face un factoring, sau un credit, dar asta generează costuri cu dobânzi. Sigur, sunt cazuri în care clientul nu plătește și nu ne spune că nu plătește. Sunt cazuri în care clientul care nu plătește, ne spune că nu plătește și ne putem face niște previziuni.

Mai mult decât atât, dacă sunt clienți care nu plătesc, asta atrage după sine niște costuri mult mai mari decât apare la prima vedere. Costurile ascunse foarte mari sunt date de creșterea punctului de break even. Gândiți-vă astfel: punctul de break even este punctul la care firma este pe 0. Veniturile sunt egale cu costurile. Veniturile sunt date de clienți, evident. Dacă avem clienți care nu plătesc, veniturile scad, costurile rămân la fel, deci punctul de break even crește. Același necesar de bani este asigurat mai greu. Este asigurat de la alți clienți, cu vânzări suplimentare, cu efort suplimentar. În cursul de controlling pe care-l vând pe acest sit, tratez pe larg, cu exemple, cifre și formule, această problemă. Este o problemă foarte serioasă și vă recomand să vă aplecați cu grijă asupra ei, mai ales în contextul crizei care se pregătește.

Stocuri

Continuăm cu stocurile. Stocurile sunt element de risc. Dacă este stoc perisabil, este în mod evident supus riscului. Dacă este stoc neperisabil, este supus uzurii morale, care poate să apară de pe o zi pe alta, nu doar datorită îmbătrânirii. Gândiți-vă la Blackberry, care avea un stoc de telefoane de peste 1 miliard de dolari în 2011. Și o creștere de 112,71%. Pentru că în 2007 fusese prezentat primul iPhone și pentru că lumea s-a orientat către acest tip de telefon, stocul de telefoane al Blackberry a scăzut foarte rapid, valoric vorbind.

Fără ca cineva să intervină asupra depozitului de telefoane, dar prin acțiunile concurenței, valoarea stocului s-a diminuat văzând cu ochii. Lucrul ăsta, la scară mai mică sau mai mare, i se poate întâmpla oricui, egal că e vorba despre materie primă, semifabricate sau produse finite. În special în contextul lumii în schimbare în care trăim, în care noi concurenți sau noi tehnologii pot să apară oricând.

Dincolo de acest aspect, stocul de orice fel înseamnă bani blocați. Banii blocați sunt purtători de dobândă. Posibil să nu avem bani pentru plătit unui furnizor, că banii sunt în materie primă sau semifabricate. Investiția în stocuri (inventar) trebuie făcută cu mare atenție, pentru a fi siguri că ce cumpărăm va fi folosit rapid, corespunzător cu nevoile clienților, și să nu blocăm bani exagerați în acel stoc.

Acestea sunt exemplele de azi. Va veni al treilea episod, în care vom vorbi despre optimizarea internă a costurilor fixe.

Până atunci, vă doresc succes în business.