Costuri directe și costuri indirecte

Calculația pe costuri directe și indirecte este noua preocupare a domnului Mircea, cel care are standul de sărituri. Vă amintiți, cu siguranță, că în ultimul articol, cel cu contabilitatea, domnul Mircea își punea problema atragerii de noi copii la standul de sărituri. Și se gândea cum să-i atragă fără să aibă costuri fixe suplimentare prea mari, care să ducă în sus numărul de copii necesari pentru break even sau chiar pentru profitul gândit de domnia sa, cel de 10% peste costuri.

Domnul Mircea s-a gândit, așadar, să-și cumpere o mașină de înghețată și băuturi reci. S-a gândit la copiii care sar sau care așteaptă să sară (tare mult își dorește domnul Mircea să aibă coadă de copii la stand în fiecare zi) și la părinții copiilor care sar la stand. Iar cu această investiție, crede domnia sa, va atrage copiii nehotărâți care vor cumpăra înghețată și vor vedea alți copii care sar pe trambuline și bucurându-se. Ultima verigă din lanțul deciziilor domnului Mircea de a face această investiție a fost că este o investiție a cărei recuperare se face controlat, prin vânzarea de înghețată și băuturi reci, spre deosebire de un curs de marketing.

Așadar, valorile sunt următoarele:

1. Mașina de înghețată și băuturi reci costă 10.000 de lei și va fi folosită 5 ani, câte 5 luni în fiecare an, din mai până în septembrie. Toți banii sunt puși la dispoziția firmei de domnul Mircea, dar asta are mai puțină importanță în acest moment, că nu vom mai avea de-a face cu contabilitatea.
2. Aromele de înghețată vor costa 3 lei pentru fiecare înghețată pe care o face mașina
3. Paharele de unică folosință vor costa 0,25 lei fiecare pahar pentru băuturile reci pe care le face mașina
4. Cornetele vor costa 0,33 lei pentru fiecare înghețată pe care o face mașina. Costul cornetului, de 0,33 se adaugă costului de 3 lei, al aromelor de înghețată.
5. Aromele de băuturi reci vor costa 2 lei pentru fiecare băutură. Acest cost se adaugă costului de 0,25 lei care este costul paharului.
6. Șervețele vor costa 0,10 lei pentru fiecare băutură sau înghețată. Domnul Mircea va oferi câte un șervețel oricărui client care cumpără înghțată sau băutură rece
7. Igienizarea și mentenanța mașinii de înghețată se face lunar și costă 1.000 de lei
8. Salariile operatorului mașinii (inclusiv taxele către stat) vor fi de 4.000 de lei lunar
9. Chiria suplimentară pe care domnul Mircea trebuie să o plătească (suplimentar față de chiria standului de sărituri) va fi de 3.000 de lei lunar
10. Curentul electric necesar mașinii de înghețată este de 5.000 de lei (poate am exagerat aici puțin cu valoarea asta, dar este o mașină de frig, consumă mult curent, credeți vă rog în convenția acestui exemplu, mai ales că puteți schimba cifrele astea din fișierul pe care-l veți descărca cu cifrele companiilor voastre)

Domnul Mircea estimează (văzând cozile la alte mașini de înghețată din parc) că va vinde 6.000 de înghețate lunar și 7.000 de băuturi reci în fiecare lună (cel puțin în lunile de vară, iarna, știm foarte bine, nu-i ca vara). Cele 5 luni pe an.

Așadar, domnul Mircea ar vrea să știe care este costul total al unei înghețate și care este costul total al unei băuturi reci.

Pentru acest calcul vom împărți costurile în două categorii: costuri comune ambelor produse (costuri care se aplică atât înghețatelor cât și băuturilor) și apoi, costurile directe pentru înghețată și pentru băuturi.

Costurile comune (folosesc denumirea germană, Gemeinkosten, denumire care mi se pare mult mai corectă decât cea uzitată în literatura română de specialitate, aceea de costuri indirecte) sunt următoarele:

1. Mașina de înghețată – 400 de lei (mașina se folosește doar 5 luni pe an, din mai până în septembrie, așadar valoarea este de 10.000 lei împărțit la 25 de luni)
2. Igienizare și mentenanță – 1.000
3. Salariul – 4.000
4. Chiria suplimentară – 3.000
5. Curent electric – 5.000

Costurile directe sunt următoarele:

1. Înghețată: aromă de înghețată – 3 lei; cornet – 0,33 lei; șervețel 0,10 lei, deci costul direct al unei înghețate este de 3,43 lei
2. Băutură rece: aromă de băutură – 2 lei; pahar – 0,25 lei; șervețel 0,10 lei, deci costul direct al unei băuturi este de 2,35 lei

Suma costurilor comune (costurile indirecte, dacă preferați acest cuvânt) este de 13.400; suma costurilor directe, la cantitatea estimată de domnul Mircea (da, suma costurilor directe este dependentă de cantitate) este de 37.030. Raportul dintre cele două este de 36% (36,19%). Asta înseamnă că la fiecare 1 leu cost direct se adaugă 0,36 bani pentru acoperirea costurilor indirecte.

Așadar, se adaugă următoarele costuri

1. Înghețată – 3,43 lei x 36% = 1,24 lei adăugare, ceea ce înseamnă că costul unei înghețate devine 4,67 lei
2. Băutură rece – 2,35 lei x 36% = 0,85 lei adăugare, ceea ce înseamnă că costul unei băuturi reci devine 3,20 lei

Rețineți, vă rog, că aceste valori sunt valabile pentru cantitatea estimată de domnul Mircea. Dacă scade cantitatea, atunci va avea costuri comune (indirecte) neacoperite. Dacă va crește cantitatea, cu atât mai bine. Iată cum metoda de calculație cu costuri directe și costuri indirecte este una dintre cele mai simple și clare.

Descărcați fișierul excel cu calculele și puteți schimba cifrele ca să vedeți cum se modifică (dramatic!) costurile. Puteți aplica fișierul la business-ul propriu.

Vă invit să intrați la Magazin și să cumpărați cursul complet de Controlling.

Între timp, domnul Mircea se gândește să-și creeze centre de cost și centre de profit în cadrul firmei, ca să o poată controla și administra mai bine.

Vă doresc succes în business!