Contabilitatea

Contabilitatea este una dintre chestiunile care-l frământă pe domnul Mircea, proprietarul standului cu trambuline. În momentul de față, situația contabilă este în felul următor:

“Sărituri SRL” – inventar la începutul lunii:

1. Structură metalică și saltele – 50.000
2. Bani în bancă – 8.000
3. Bani cash (în casierie) – 5.000

Structura metalică și saltele sunt achiziționate de domnul Mircea cu 50.000 de lei. Domnul Mircea este dator, în acest moment, fabricantului de structuri metalice cu suma de 18.000. Nu a avut toți banii la momentul achiziției, și l-a convins pe fabricant că-i va plăti eșalonat restul de bani.

Priviți mai jos cum arată bilanțul domnului Mircea. (bilanțul este un tabel cu două părți care se numesc activ și pasiv. Activul arată ce ai – structuri metalice, bani, etc., iar pasivul arată de unde ai bani ca să ai ce ai – din resurse proprii și datorii).

Bilanțul domnului Mircea arată astfel:

Active		Pasive
Structură metalică și saltele	50.000	Bani proprii	45.000
Bani în bancă	8.000	Datorii	18.000
Bani cash	5.000
TOTAL	63.000	TOTAL	63.000

Activul arată ce ai iar pasivul arată sursele de bani. Asta înseamnă că cele două sunt permanent egale. Dacă sunt surse de bani nefolosite, atunci apar la bani cash sau în bancă. Dacă activele sunt mai mari decât sursele de bani, înseamnă datorii.

În timpul lunii, domnul Mircea face o serie de chestii care țin de munca reală de business:

1. Depune 2.000 de lei la bancă. Va plăti 8.000 de lei din datoria pe care o are la furnizorul de structuri metalice
2. Cumpără un sistem de numărătoare automată a copiilor care vin să sară la trambuline. Sistemul costă 5.000 de lei, dar furnizorul nu cere banii pentru moment.
3. În prima săptămână au sărit 1.000 de copii plătitori, din care 800 au plătit cash. Domnul Mircea își înregistrează aceste venituri.
4. Plătește salariile din contul bancar
5. În a doua săptămână au sărit 1.200 de copii, din care 500 au plătit cash. Domnul Mircea a avut o săptămână mai bună și a încurajat clienții să plătească cu cardul.
6. Două weekend-uri a plouat și domnul Mircea nu a avut clienți. Standul lui cu trambuline, repet, este în parcul central, în aer liber.
7. La finalul lunii, domnul Mircea a plătit celelalte cheltuieli; chiria, curățenia și curentul electric le-a plătit din cont; strânsul și așezatul saltelelor le-a plătit cash.

Descărcați fișierul de mai jos ca să vedeți cum a evoluat firma domnului Mircea de-a lungul unei luni. Așa cum evidențiază contabilitatea.

Observați, vă rog, faptul că au sărit doar 2.200 de copii plătitori: 1.000 în prima săptămână, 1.200 în a doua săptămână. În celelate două săptămâni a plouat. Dacă vă amintiți, sau dacă ați citit în fișierul excel descărcat de mai sus, numărul necesar de copii plătitori pentru break even este 2.929. Așadar, este evident că firma domnului Mircea a avut o mică pierdere. Domnul Mircea, dacă are doar contabilitatea, va vedea acest lucru doar DUPĂ ce se întâmplă. Dacă are și calculație de costuri (și el are, că e gospodar) va ști care este numărul de break even. Va ști și care este numărul ca să facă profit de 10% peste costuri. Poate se va gândi cum să-i atragă. Totuși, costurile de marketing care vor apărea trebuie să nu ducă prea sus numărul de copii plătitori necesari.

Așadar, domnia sa se gândește la o nouă investiție.

În ceea ce vă privește, vă doresc succes în business!